Etichetă: pace

Gândul zilei 2 februarie

Atunci când eşti ferm angajat în călătoria ta interioară, nu mai are importanţă încotro te îndrepţi în exterior. Adevărata călătorie este călătoria către pace în inima ta.
Singura întrebare care poate fi pusă pe parcursul călătoriei interioare este: “Ai pace în suflet?” Dacă nu ai pace, înseamnă că te-ai identificat cu ceva din afara ta.
Pacea este întotdeauna acolo. Ea pare să dispară, numai pentru că tu-ţi îndrepţi atenţia în altă parte. – Paul Ferrini

Înscriere newsletter

Please wait...

Thank you for signing up!

Gândul zilei 9 octombrie

S-ar putea să crezi că duşmanul tău îţi blochează accesul la iubirea pe care o doreşti – când, de fapt, el este uşa către Sursa acelei iubiri. Duşmanul tău este aliatul tău deghizat. A face pace cu el, duce la pace în inima şi mintea ta.
Capacitatea pe care o ai de a-ţi iubi duşmanul îţi demonstrează bunăvoinţa de a privi la toate locurile întunecate din mintea ta. Duşmanul tău este o oglindă în care priveşti – până când chipul furios pe care îl vezi îţi zâmbeşte. – Paul Ferrini

Înscriere newsletter

Please wait...

Thank you for signing up!

 

Gândul zilei 22 septembrie

Atunci când îţi este frică, singurul mod constructiv de a acţiona este să-ţi admiţi frica, să realizezi că eşti incapabil de a lua decizii bune şi să începi să lucrezi în sensul de a-ţi accepta frica şi să treci prin ea.
Iată patru paşi simpli care te ajută să faci acest lucru:
1. Recunoaşte-ţi frica. Observă semnele că ea te cuprinde: respiraţie greoaie, inima care bate puternic, nervozitate, nelinişte, gânduri de violenţă, mânie.
2. Recunoaşte că soluţia oferită de ego-ul tău este motivată de frică şi că nu îţi poate aduce pacea.
3. Acceptă-ţi frica. Îmbrăţişează totul. Spune-ţi în sinea ta: “E în regulă să-mi fie frică”. Nu încerca să faci frica să dispară. Fii blând cu tine şi încearcă să înţelegi de ce ţi se face frică.
4. Spune-ţi: “Nu trebuie să decid nimic acum. Pot să aştept până mi se domoleşte frica – şi de abia apoi să iau deciziile pe care trebuie să le iau”. – Paul Ferrini

Înscriere newsletter

Please wait...

Thank you for signing up!

Gândul zilei 5 septembrie

Uneori, sentimentele noastre ne copleşesc. Dar, de obicei acest lucru se întâmplă pentru că ne temem de ele şi încercam să le îndepărtăm.
În loc să opui rezistenţă sentimentului şi să încerci să-l faci să dispară, încearcă să respiri în el. Foloseşte respiraţia pentru a stabili un loc de pace, în care poţi începe să fii împreună cu sentimentele tale, să le accepţi şi să înveţi din ele.- Paul Ferrini

Înscriere newsletter

Please wait...

Thank you for signing up!

Gândul zilei 4 august

De ce oare încercăm noi să le impunem celorlalţi ideile, valorile şi convingerile noastre? Pentru că suntem nesiguri cu privire la propria noastră direcţie.
Se poate ca acest fel de abuz să fie inevitabil, dar trebuie să învăţăm să-l sesizăm şi să-l corectăm.
Trebuie să învăţăm să spunem: “Iartă-mă. M-am înşelat. Nu aveam nici un drept să-mi impun asupra ta propriile mele idei.”
Nu ajungem la pace, încercând să-i schimbăm pe ceilalţi. Ajungem la pace, având inimile şi minţile pline de pace.
Scopul păcii şi procesul ajungerii la pace sunt unul şi acelaşi lucru.

Înscriere newsletter

Please wait...

Thank you for signing up!

Gandul zilei 19 mai

Gândurile, starea lăuntrică, dorințele ne conduc viața. Așa cum ne sunt gândurile cu care ne îndeletnicim, așa ne este și viața. Dacă avem gânduri de pace, liniște, dragoste deplină, bunătate, virtute, curăție, atunci și în noi va fi pace, căci toate gândurile de pace aduc pace lăuntrică, ce răzbate din noi, căci gândurile ne sunt pline de pace, liniște, dragoste desăvârșită și bunătate. Dacă purtăm în noi gânduri rele, diavolești, atunci se nimicește și pacea noastră lăuntrică. Sfinții Părinți spun despre gânduri: „Orice gând care năruiește pacea și gândurile ce nu ne dau pace, acestea toate de la diavol sunt, și trebuie să le îndepărtăm și să nu le primim.” Stareţul Tadei

OSHO despre gelozie

GELOZIA NU ARE NIMIC COMUN CU DRAGOSTEA
GELOZIA VĂ ŢINE DEPARTE DE VOI ÎNŞIVĂ

Gelozia voastră distruge totul. Posesivitatea voastră distruge totul. Înainte de fericire trebuie să înţelegeţi că tot ceea ce câştigati cu gelozie, aruncaţi în foc; cu cât
deveniţi mai gelos, mai supărat, mai plin de ură, cu atât mai mult alungaţi cealaltă persoană mai departe de voi. Este o simplă lege aritmetică că nu mergeţi pe drumul care vă va ajuta; distrugeţi acelaşi lucru pe care doriti să-l păstraţi.
Este simplu, evident – este nemţeste !”

Gelozia este ca o ultimă explozie, un ţipăt negru al viselor distruse, a rănilor, a neajutorării şi a dezgustului de sine.Este ca un crucişător fără ieşire dintr-o zonă de război,fiind doar dumneavoastră la bord. Gelozia este ca un miros neplăcut ascuns în adâncurile fiinţei voastre care erupe pe pielea voastră şi pe care nici un săpun sau zâmbet nu-l poate ascunde. Gelozia este greu de definit.

Ce este şi la ce este bună? Când vorbeşti oamenilor despre acest subiect descoperi
că ei trebuie să caute câteva minute prin filele memoriei lor pentru a descoperi pe cea care indică gelozia. Bineînţeles că în partea superioară a paginii stă gelozia în dragoste din cauza lui sau a ei .
Bineînţeles ? Dar dragostea nu are nimic în comun cu gelozia .Atunci când iubitul sau iubita voastră merge cu altcineva trebuie să vă întrebaţi. Problema nu este că iubitul sau iubita voastră iubeşte pe altcineva; problema este dacă iubiţi acea persoană ? De multe ori nu sânteţi în stare să faceţi faţă acestei întrebări. Dar aceasta este cu adevărat întrebarea pe care trebuie să v-o puneţi. Dacă gelozia dispare şi dragostea totuşi rămâne, atunci înseamnă că aveţi ceva solid în viaţa voastră .

Gelozia este otrava care omoară toată dragostea şi bucuria ei. Dar gelozia vine din cauza unei neînţelegeri primare.

Continuăm să ne gândim la dragostea noastră ca la o cantitate,deci ne este frică. Ne iubea de 2 kg, iar acum doar de 1 kg.Şi mâine, dacă va găsi pe altcineva – doar de 1/2 kg. Iar în acest mod dragostea va continua să dispară; curând veţi sta faţă în faţă cu cântarul dumneavoastră fără niciun kilogram pe el. Unui bărbat trebuie să-i fie permis să vină în contact cu cât mai multe femei posibil. Unei femei trebuie să-i fie permis să vină în contact cu cât mai mulţi bărbaţi posibil.

Ambii trebuie să se îmbogăţeasc ă şi fiind bogaţi în experienţă, intimitate, prietenie, ei vor şti să aprecieze greutatea dragostei care altfel ar lipsi. Dar interesele meschine nu vor ca tu să fii inteligent, bogat în experienţă, să atingi apogeul potenţialului tău,pentru că este periculos pentru ele. Poţi rămâne sclav doar dacă eşti sărac în experienţă, doar dacă eşti sărac în înţelegere .”

“Rolul unui maestru este foarte straniu. El trebuie să te ajute să ajungi la înţelegerea structurii interne a conştiinţei tale, care este plină de gelozie. Toate tradiţiile şi întregul trecut au făcut doar opusul. Aşa numiţii sfinţi, în toate traditiile, trăiesc într-un asemenea mod încât nu vă veţi simţi gelosi pe ei niciodată. Reţineţi acest aspect. Va
simţi simpatie, respect pentru ei; dar respectul nu este realitatea voastră, simpatia nu este natura voastră. Sfântul se torturează pe el însusi, iar aceasta nu este natura sa, de asemenea. El începe să nu mai fie natural pentru a câştiga respect, pentru a-şi îndeplini egoul său. El nu este interesat în creşterea spirituală; el este interesat în respectabilitate, în a fi privit ca un zeu. Şi este gata să facă orice pentru asta. El trăieşte într-o iluzie şi crează o mare iluzie în oamenii ce vin la el. El îi ajută să simtă că sunt
religioşi, că sunt spirituali, pentru că ei respectă un sfânt.

 

Ei nu sunt gata să facă o asemenea disciplină ascetică pentru ei; dar ei speră că într-o zi… acesta este idealul lor. Ei uită însă complet că sunt fiinţe umane geloase. Iar  sfântul îi ajută să-şi uite gelozia; el îi ajută să şi-oreprime. Munca unui maestru este total diferità. El trebuie să provoace gelozia, pentru că acesta este singurul mod al
adepţilor săi de a o îndepărta.În primul rând trebuie să ştiţi că o aveţi, apoi va trebui să o aruncaţi, pentru că este doar mizerie şi suferinţă. Dar o puteţi reprima atât de adânc încât momentul când trebuie să o aruncaţi nu vine. Societatea,a exploatat individul în atâtea moduri, încât este aproape imposibil de crezut. A creat mijloace atât de inteligente şi ascunse, încât este aproape imposibil de crezut. A creat mijloace atât de inteligente şi ascunse, încât este aproape imposibil chiar a-ţi imagina că acestea sunt mijloace de exploatare. Acestea sunt mijloace de exploatare a indivizilor, de distrugere a integrităţii sale, de a îndepărta de el tot ceea ce el a produs – fără chiar a crea nici o suspiciune în el, nici o îndoială în legătură cu ceea ce face din el .

Gelozia este unul din cele mai puternice mijloace. Încă din copilărie fiecare societate, fiecare cultură, fiecare religie,ne învaţă despre comparaţie. Iar copilul este împins să înveţe aceasta. El este doar o tabula rasa, o hârtie albă fără niciun semn; deci ceea ce părinţii, profesorii, preoţii scriu în ea, el va începe să creadă că acesta este destinul său. Omul intră în existenţă cu toate uşile deschise, toate direcţiile permise, toate dimensiunile sunt pentru el de ales.Dar înainte de a putea alege, înainte de a putea fi, înainte chiar de a-şi fi simţit fiinţa, el este oprit. Şi este oprit de acei care cred că-l iubesc; zdrobit, limitat, condiţionat cu toate cele mai bune intenţii din lume…

Gelozia este unul dintre cele mai puternice mijloace .Uitaţi-vă la ea de aproape; ce poate să însemne ? Gelozia înseamnă a trăi prin comparatie. Cineva este mai înalt decît voi. Sunteti întotdeauna undeva pe o treaptă de mijloc a unei scări. Poate că scara este un cerc pentru că nimeni nu găseşte capătul. Oricine este înţepenit undeva la mijloc, oricine este la mijloc. Scara pare a fi o roată. Cineva este deasupra voastră – aceasta răneşte. Aceasta vă menţine într-o stare de luptă, mişcare prin toate mijloacele posibile, pentru că dacă reusiţi în bine sau în rău.

Succesul vă dă toate drepturile,insuccesul dovedeşte că aţi greşit. Tot ceea ce are importanţă este succesul, deci orice mijloc este permis. Deci nu trebuie să vă pese de mijloacele prin care-l atingeţi şi de fapt nimănui nu-i pasă. Problema este cum să urci cât mai sus pe scară. Dar niciodată nu vei ajunge la capătul ei. Şi oricine
va fi deasupra ta va crea în tine gelozia, pentru că el a reuşit si tu ai căzut. Cineva poate gândi că-şi poate petrece toată viaţa trecând de pe o scară pe alta, dar va găsi pe cineva care să fie mai sus decît el – care n-ar putea să sară de pe scară ? Nu, nu poate sări .

Societatea este foarte precaută, foarte inteligentă. Ea şi-a rafinat metodele de-a lungul miilor de ani. De ce nu puteţi ieşi din cerc ? Pentru că este cineva mai jos decât voi şi asta vă dă satisfacţii incredibile. Vedeţi strategia ? Cineva este deasupra voastră; ceea ce creează gelozie, mizerie, suferinţă,umilinţă, un sentiment de rău, ceea ce nu vă face să dovediţi mentalului că sunteţi om pe deplin. În timp ce ceilalţi continuă să se mişte, voi v-aţi oprit. Aceasta vă face să vă simţiţi rău, fără sens, nefolositor, o umbră pe pământ şi nimic mai mult. Doar aceasta este cazul în care săriţi de pe scară şi spuneţi celorlalţi de pe scară să meargă unde doresc. Dar nu puteţi sări pentru că mai sunt oameni sub voi; atât cât puteţi vedea sunt rânduri sub voi şi rânduri sub ei. Aceasta vă dă o mare satisfacţie, un sentiment mare că aţi întrecut atâţia oameni; că nu sunteţi pe deplin nefolositor. Aţi dovedit că aveţi o oarecare putere a voinţei şi că nu sunteţi o căzătură; aceşti oameni de sub voi sunt destui pentru a dovedi aceasta .

Acum sunteţi într-o dilemă .
De câte ori vă uitaţi în sus, o groază de mizerie coboară în voi; de cîte ori vă uitaţi în jos, o mare satisfacţie vă înconjoară .
Acum, cum puteţi sări de pe scară ? Pentru că sărind de pe ea, veţi sări peste amîndouă. Nimeni nu va mai fi deasupra voastră, dar nimeni nu va mai fi dedesubtul vostru; şi veţi fi lăsat singur dacă săriţi. Aici pe scară sunteţi cu toată lumea, cu o parte a societăţii, a culturii, a civilizaţiei – şi  este doar problema unui mic efort, şi oamenii vor continua să vă spună, “Bravo, continuă !” Nu fii deprimat, nu fi pesimist, rămîi optimist. Noaptea nu te va pierde pentru totdeauna. Ei vor continua să-ţi spună “Când noaptea este foarte adâncă,dimineaţa este aproape deci nu-ţi fie frică de întuneric, de cădere. “Îti vor da 1001 de exemple…”. Părinţii continuă să ne înveţe încă din copilărie, “Uită-te la băiatul vecinilor noştri – a ieşit primul la şcoală, colegiu sau universitate…
Şi aici este o logică, o logică simplă: dacă nu te simţi superior, nu te poţi simţi inferior. Amîndouă vin împreună, merg împreună. Dacă arunci una, nu o poţi salva pe cealaltă.
Dacă nu te simţi superior în faţa nimănui, cum ai putea să te simţi inferior ? Te poţi simţi doar tu însuţi .

M-am gândit întotdeauna la toţi aceşti oameni Alexandru cel Mare,Tamerlan,Napoleon Bonaparte. De ce să învăţăm copii inocenţi despre aceşti oameni ? Pentru a crea în ei dorinţa de a fi cuceritori, a fi bogaţi, a fi presedinţi, a fi miniştri, a nu fi ei înşişi. Nimeni nu vă învaţă să fiţi voi înşivă. Şi ei creează gelozie. Alexandru cel Mare – ce este mare în acest om ? Şi de ce trebuie să păstrăm vii numele lui Nadirshah,Tamerlan şi Genghis Khan ? Doar criminali, cei mai mari criminali pe care lumea i-a cunoscut. Micii criminali vă trimit la moarte, iar marii criminali vă fac istoria .

I-am spus profesorului meu de istorie: “Istoria dvs. este o istorie a crimei şi încercaţi să faceţi pe oricine criminal.Nu puteti găsi cîteva făpturi umane inocente şi să ne învăţaţi
că ei erau oameni autentici, reali ?” Dar nu, istoria întregii omeniri ar trebui aruncată la toaletă, aşa am putea începe să fim altfel. Aşa am putea fi noi înşine – pentru că nu ar mai exista comparaţie… Da, este posibil ca într-un domeniu să ştii mai mult, iar altcineva să ştie mai puţin. Într-o direcţie puteţi fi mai talentat, într-o altă direcţie altcineva poate fi mai talentat. Aceasta arată doar că oamenii sunt unici, că au calităţi diferite. Dar fiecare individualitate are stadiul ei incomparabil. Nu am crezut niciodată despre cineva că este inferior; nu am crezut niciodată despre cineva că este superior.

Eu sunt eu însumi, tu esti tu însuţi.
Comparaţia nu apare. Dar toţi copiii sunt forţaţi să fie în competiţie, să compare şi în mod natural gelozia apare pentru că cineva reuseşte si tu nu reuseşti. Cineva obţine acele lucruri pe care tu nu le obţii… Gelozia nu trebuie privită ca un fapt simplu – că ai fost învăţat să te vezi inferior cuiva, sau ca superior cuiva. Şi astfel ai devenit atât de
inconştient de ea încât judeci în mod constant oamenii ca inferiori, ca superiori, ca buni sau răi, corecţi sau incorecţi .

Nu judeca .
Oricine este doar el însuşi .
Acceptă-l pe celălalt aşa cum este .
Dar aceasta este posibil doar dacă te accepţi aşa cum eşti,fără ruşine, fără niciun sentiment de inferioritate .Răspunsul pentru cel care mă întreabă dacă gelozia ne
îndepărtează de noi înşine – este DA. Prin comparaţie, ai mers departe în ambele direcţii. Într-o parte sunt cei superiori ţie, iar într-alta sunt cei inferiori ţie – tu esti între. Nu mai ai timp să te vezi pe tine însuţi. În mod constant lupţi pentru a-i lua locul celui care este deasupra ta, şi în acelaşi timp îl împingi pe cel ce este sub tine, pentru că el
încearcă să-ţi ia locul. El trage de picioarele tale la fel cum tu tragi de picioarele altcuiva. Este un lanţ straniu în care fiecare trage de picioarele fiecăruia – şi toţi sunt în
pericol de a fi răniţi .

Când, în India, spatele meu a început să-mi dea probleme,ei mi-au dat să fac tracţiuni. Le-am spus: “Stiţi de unde vine cuvîntul tracţiune şi ce-mi faceţi ?”. “Nu. Tracţiunile
sunt un mijloc medical foarte bun şi sunt folosite oriunde.” “A fost inventat de către creştini în Evul Mediu pentru a tortura oamenii! Era un mod tare creştin de a tortura oamenii!
Le trăgeau mâinile într-o parte şi picioarele în cealaltă parte şi bineînţeles, dacă se doreau confesiuni de la ei, erau obţinute. Dacă doreşti ca o femeie să accepte că este vràjitoare prin tracţiune, ea va accepta, pe masa de tracţiune ea va accepta pentru că este un punct în care ea va spune – “Acum braţele îmi vor fi smulse din trup. Este mai bine să spun Da, sunt o vrăjitoare”, şi se şfârşeşte cu tracţiunile. Dar odată ce a acceptat că este o vrăjitoare ea va fi arsă de vie.

A fost un instrument de tortură. A fost descoperit printr-o coincidenţă. Un bărbat despre care se credea că este eretic a fost întins pe masa de tracţiuni. El avea dureri de spate şi când s-a ridicat a spus: “O, Doamne !” Durerea de spate dispăruse. Doar printr-o coincidenţă s-a descoperit că ajuta la tratarea durerilor de spate . De atunci a aparţinut medicinii; înainte de aceasta a fost o parte a bisericii. Dar viaţa voastră pare a fi o tracţiune psihologică, în care nu mai aveţi timp , nici energie, nici spaţiu pentru voi,
întotdeauna vă uitaţi la altcineva, chiar pentru a vă simţi bine…
Dacă sunteţi gelos din competiţie cu toată lumea din jurul vostru – cum puteţi ajunge la voi înşivă ? Lumea este prea mare şi sunt atîţia oameni, şi voi sunteţi în competiţie cu toată lumea, şi chiar … sunteti! Cineva are o faţă frumoasă,cineva are un păr frumos, cineva are un trup proporţionat frumos, cineva are un intelect foarte dezvoltat, cineva este pictor, cineva este poet…

Cum vă puteţi descurca ? Toate acestea şi voi singuri în competiţie ? Veţi înnebuni ! Şi asta face toată umanitatea .
Aruncaţi competiţia, aruncaţi gelozia .
Este absolut fără sens .
Este un mijloc de tortură, astfel încât să nu puteţi fi niciodată voi înşivă – pentru că acesta este singurul lucru de care se tem religiile . Dacă sunteţi voi înşivă atunci
descoperiţi mulţumirea, împlinirea, extazul .

Atunci cui îi mai pasă de Divin ? Voi sunteţi Divinul.Aţi gustat divinitatea din voi. Acum nu vă mai deranjează nici împăratul, pentru că nu mai gîndiţi că vă este superior. Cum
ar putea să vă fie superior ? Aţi gustat ceva atât de nemaipomenit ca dimensiune încât el nu poate fi decât un biet om… Puteţi să simţiţi chiar compasiune pentru el, dar nu vă veţi simţi inferior pentru că ştiţi că acel lucru pe care tocmai l-aţi descoperit, el îl poartă înlăuntrul lui. Nu este o diferenţă calitativă între voi. Singura diferenţă este
exterioară: în haine, în titluri, în elefantul pe care stă regele. Dar acestea nu sunt diferenţe reale, nu sunt diferenţe care constituie o diferenţiere adevărat. În interiorul vostru veţi găsi linişte, pace, comori inestimabile. Şi găsindu-le stiţi că toată lumea le are; chiar dacă ştie sau nu. Dar în ceea ce priveşte existenţa, toată lumea are frumuseţile lumii, universului; toate extazurile şi dansurile universului. Da, în
diferitele moduri în care acestea sunt exprimate. Nu este nevoie să ne gândim că cineva care le exprimă prin dans este mai bun decât cineva care le exprimă prin cîntec, sau decât cineva care le exprimă prin tăcere. Ceea ce se exprimă este
acelasi extaz .

Şi veţi descoperi aceasta când veţi intra în lumea singurătăţii voastre în care nu mai este nimeni .Atunci aţi lăsat societatea departe în spate… pentru că această societate v-a schingiuit. Aţi lăsat, toate religiile,toate partidele politice, departe în spate .

Acum sunteţi aproape NIMENI .
Am spus “aproape” pentru că de fapt sunteţi, pentru prima dată, dar într-un plan total diferit. Nu aţi ştiut nimic despre el, că poate fi înlăuntrul dvs., atât de profund, atât
de plin şi atât de etern. Şi ce veţi pierde aruncând gelozia,competitivitatea şi comparaţia ?
Nimic .
Nu aveţi nimic de pierdut decât lanţurile voastre şi veţi câştiga întregul regat divin care este în interiorul vostru .

Înscriere newsletter

Please wait...

Thank you for signing up!